08 June 2010

Saint George MTB Maraton



Bine ati venit in Ungaria!... doar un banner de genu’ a lipsit.
O vreme calduroasa si placuta, un orash frumos si bine ingrijit si un traseul minunat pt biciclit, asta am gasit duminica la maratonul de la Sfantul Gheorghe. Eu la tura scurta -28km, Liviu la tura lunga -46km, iar fetele noastre pe margine la poze.
Inscrierea a decurs rapid pentru ca nu am fost prea multi concurenti, am primit numarul 13 de concurs, ne-am inscris si la tombola eco si ne-am apucat de incalzirea premergatoare concursului. Tombola eco a fost o idee stralucita a organizatorilor: concurentii isi aduceau la inscriere gelurile, ciocolatile, batoanele (max 5 obiecte) pe care se lipea numarul de concurs al fiecaruia, iar la final trebuiau sa introduca ambalajele marcate in cutia pt tombola. Astfel, ambalajele noastre nu au mai ramas pe traseu, asa cum se intampla adesea.
Startul concursului a fost foarte interesant pt mine: un start lansat cu masina de politie in fata pe tot parcursul rulajului nostru pe sosea (prin oras si putin afara). Imediat dupa ce am intrat pe offroad masina s-a retras si rideri s-au “lansat” pe traseu. Traseul a fost predominant prin padure, cu cateva iesiri scurte pe campii cu iarba inalta unde soarele ne cam biciuia, un forestier spre final si portiunea de sosea pana la linia de sosire.
Imediat dupa intrarea pe offroad au inceput si catararile, destul de accentuate dar si coborarile au fost pe masura. La prima urcare nu am putut sa tin contactul cu Liviu si am ramas undeva pe la jumatatea plutonului cred… si dupa 5 minute de urcare m-am taiat rau de tot, gafaiam ca un ogar si a trebuit sa o las moale. Moale moale pana pe la km 6, cam pe unde ma saturasem sa tot fiu depasit. Am reusit sa mai castig cateva locuri dar curand a venit durerea de spate si jocurile s-au cam terminat, am apasat butonul de self conserving, am tras maneta de indiferenta si am bagat capul in pamant pana la finalul urcarilor strangand din dinti de durere si nervi. Multi concurenti s-au ratacit, eu in schimb am gasit traseul chiar foarte bine marcat, nu am avut nici o problema grava, mai putin neintelegerile cu organizatorii de pe traseu care ma intrebau diverse in enigmatica lor limba materna.
Pe coborarea finala mi-am revenit cu spatele si am dat drumul la frane simtindu-ma in mediu meu favorit. Totusi a trebuit sa fiu extrem de atent la traseu si la marcaje, poteca era ingusta si o ratare a vreunui marcaj ma putea costa mult avand in vedere ca inaintam cu 35-40km/h.
Pe final ma gandeam ca o sa urmeze soseaua si o sa fiu rupt din cazua spatelui, dar am fost surprins de lipsa durerilor lombare. Mi-am baut ultima gura de apa si am fortat putin, am reusit sa depasesc un ultim concurent si am trecut cu zambetul pe buze linia de sosire. A urmat o lunga tolaneala pe iarba la umbra in parcul din centrul orasului, un hotdog, o pizza, cateva povesti cu concurentii si multe premii la tombola finala. Am luat si noi cate ceva: pompe, faruri, etc-uri ieftine dar suficiente cat sa nu plece nimeni cu mana goala.
Am terminat pe locul 17 la general si pe locul 7 la categoria mea de varsta, iar Liviu pe 23 general si 14 la categorie. Concluziile sunt usoare: sunt varza! Spatele e singurul lucru care ma impiedica sa fiu mai bun, dar totusi sunt oarecum multumit de rezultate avand in vedere ca toata saptamana am dormit cate 5-6 ore pe zi si sambata am chefuit pana la ora 3 noaptea. Asadar sper sa-mi caut un doctor curand si sa mai fac cateva antrenamente in scurtul timp care a mai ramas pana la faimosul maraton de la Medias. Sa ne vedem cu bine la start …
Le multumesc fetelor pentru poze, urale, incurajari si multe altele, lui Liviu pentru companie in general, si restul amicilor…ca deobicei, prezenti sau neprezenti…

Pozele fizioterapeutei mele sunt aici.

















1 comment:

Sebastian said...

No'apai 'geaba daca nu ti-ai facut poza cu Nessy! :(